De n-ai fi fost de partea mea, n-aș fi rămas acum pe Stâncă,
Iar valurile cele reci m-ar fi târât în mare-adâncă...
M-ar fi-nghițit cu-al lor puhoi, cu dinții apele haine...
Și sufletul mi-ar fi-necat, de n-ai fi fost Tu lângă mine...

De n-ai fi fost de partea mea când oamenii se ridicară
Să-mi spulbere cu orice preț din piept sublima mea Comoară
Și să-mi dărâme hotărâți eterna vie Temelie
A Adevărului curat ce stă și astăzi mărturie,
M-ar fi distrus acei ce-au vrut ca păsărarii să mă prindă
Și, despărțit de Adevăr, durerea-n suflet să-mi aprindă...

De n-ai fi fost de partea mea... Azi văd preabine și cunosc
Că n-aș fi fost nici eu, lipsit de-al mâinii Tale adăpost... !

Amin.